Fie că ne place sau nu, toată lumea s-a certat măcar o dată în viață. Pot exista un milion de motive, dar o singură întrebare: de ce blestemăm?
Începând cu secolul al XX-lea, au existat multe cercetări axate pe înjurături, dar nu se uită la acest fenomen din punct de vedere psihologic, ci mai degrabă din domeniile sociologiei, antropologiei sau lingvisticii. Oamenii de știință nu înțeleg încă cum ne afectează înjurăturile latura psihologică.
Studiul, publicat pe 19 august a acestui an, explică că înjurăturile se manifestă altfel decât atunci când folosim limbajul normal. În munca lor, autorii explică că înjurăturile sunt o armă puternică care ne afectează la nivel fiziologic, cognitiv, emoțional sau interațional. Lucrul interesant în acest caz este că nu trebuie să fie direct despre cuvintele pe care le spunem, ci ceva mai profund.
Nu contează despre ce fel de înjurături vorbim, toate intră în categoria tabu și cuvintele care nu ar trebui folosite pot afecta modul în care gândim, acționăm și stabilim relații. Oamenii asociază blestemul cu eliberarea de sentimente puternice. Vine într-o formă mult mai puternică decât dacă ne-am elibera sentimentele cu alte cuvinte. Un alt fapt interesant este legat de asta, înjurăturile au un efect mai mare dacă înjurăm în limba maternă.
Deși blestemul este considerat un fel de „tabu”, în cele mai multe cazuri nu iese nimic negativ din el, dimpotrivă. De asemenea, putem blestema „pozitiv”, adică dacă spunem o glumă, scăpăm de stres sau încercăm să ne potrivim cu petrecerea în care tocmai ne-am găsit. Unele studii au sugerat chiar că blestemul ne ajută să facem față mai bine durerii.
Percepem înjurăturile altfel decât vorbirea obișnuită
Potrivit cercetărilor neurologice, înjurăturile sunt legate de diferite părți ale creierului decât vorbirea normală. Mai exact, poate fi responsabil de sistemul limbic, care joacă un rol în anumite zone ale memoriei și procesării emoțiilor. După cum știm deja, sentimentele noastre sunt adesea instinctive și cu greu știm cum să le controlăm.
Experimentele de laborator au arătat, de asemenea, impactul blestemului asupra proprietăților noastre cognitive. Pe de o parte, înjurăturile pot atrage mai multă atenție și sunt mai ușor de reținut decât alte cuvinte. Pe de altă parte, ele influențează modul în care percepem alte cuvinte.
Dar cum sunt copiii? Cercetările au relevat că primele înjurături apar la vârsta de doi ani, iar până la vârsta de doisprezece ani, un copil are un vocabular de 30-40 de înjurături. Cu toate acestea, nu este clar dacă copiii înțeleg sensul cuvintelor pe care le spun. Cu toate acestea, copiii mai mici aleg înjurături mai blânde decât cei mai mari sau adulții. Ei încep deja să înțeleagă termeni mult mai ofensatori și adevăratul lor sens.
În ultimii ani, am înjurat din ce în ce mai mult, notează autorii. Ei cred că astăzi auzim înjurături din mai multe surse, fie că este vorba de radio, televiziune, fie că le vedem/auzim pe internet. Dar lucrul interesant este că în ultimii 30 de ani, înjurăturile pe care le folosim cel mai des nu s-au schimbat semnificativ.
Toți cei care vorbesc o anumită limbă, fie ea engleză, germană sau slovacă, învață să înjure în propria lor limbă. În medie, alegem una dintre cele 10 expresii, iar blestemul reprezintă aproximativ 0,5% din numărul total de cuvinte pe care le rostim pe zi. Pe baza acestui lucru, însă, oamenii de știință nu pot spune dacă absolut toată lumea blestemă. În acest caz, depinde în principal de contextul și personalitatea persoanei. Cu toate acestea, blestemul este asociat cu un tip de personalitate extrovertită.