Pentru a aborda o deficiență crucială a cunoștințelor privind corelația dintre consumul de alimente prăjite și riscul de anxietate și depresie, aici am dezvăluit că consumul frecvent de alimente prăjite este puternic asociat cu un risc mai mare de anxietate și depresie. În special, acrilamida este un contaminant reprezentativ în alimentele prăjite, elucidând astfel și mai mult modul său de acțiune toxicologic.
Am demonstrat că expunerea pe termen lung la acrilamidă induce comportamente asemănătoare anxietății și depresive prin neuroinflamația mediată de stresul oxidativ și dezvăluie mecanismul de bază pe care calea de semnalizare a PPAR mediază tulburarea metabolismului lipidelor indusă de acrilamidă în creier.
Tiparele alimentare occidentale au fost legate în mod nefavorabil de sănătatea mintală. Cu toate acestea, efectele pe termen lung ale consumului obișnuit de alimente prăjite asupra anxietății și depresiei și asupra mecanismelor subiacente rămân neclare.
Studiul nostru pe populație, cu 140.728 de persoane, a arătat că consumul frecvent de alimente prăjite, în special consumul de cartofi prăjiți, este puternic asociat cu un risc cu 12% și, respectiv, cu 7% mai mare de anxietate și depresie. Asociațiile au fost mai pronunțate în rândul consumatorilor bărbați și tineri.
În mod constant, expunerea pe termen lung la acrilamidă, un contaminant reprezentativ de procesare a alimentelor în produsele prăjite, exacerbează scototaxia și tigmotaxia și afectează și mai mult capacitatea de explorare și socialitatea peștilor zebră adulți, manifestând comportamente asemănătoare anxietății și depresive. În plus, se leaga de permeabilitatea barierei hematoencefalice.
Analiza multiomică a arătat că expunerea cronică la acrilamidă induce tulburări ale metabolismului lipidelor cerebrale și neuroinflamație.
Calea de semnalizare PPAR mediază tulburarea metabolismului lipidic indusă de acrilamidă în creierul peștelui zebra. În special, expunerea cronică la acrilamidă dereglează metabolismul sfingolipidelor și fosfolipidelor, care joacă un rol important în dezvoltarea simptomelor de anxietate și depresie.
În plus, acrilamida promovează peroxidarea lipidelor și stresul oxidativ, care participă la neuroinflamația cerebrală.
Acrilamida crește dramatic markerii peroxidării lipidelor, inclusiv (±)5-HETE, 11(S)-HETE, 5-oxoETE și reglează în sus expresia mediatorilor lipidici proinflamatori, cum ar fi (±)12-HETE și 14(S). )-HDHA, indicând starea inflamatorie cerebrală crescută după expunerea cronică la acrilamidă.
Aceste rezultate atât din punct de vedere epidemiologic, cât și mecanic oferă dovezi puternice pentru a dezlega mecanismul anxietății și depresiei declanșate de acrilamidă și evidențiază importanța reducerii consumului de alimente prăjite pentru sănătatea mintală.