Plantă a vieții, emblemă a longevității, simbol internațional al păcii, aliment principal al dietei mediteraneene: toate aceste definiții corespund unei singure plante, Majestatea Sa Măslinul! Semănat, metode de cultivare, fertilizare și tăiere: descoperă toate sfaturile noastre pentru îngrijirea măslinului în ghiveci.
Măslin: Regele peisajului mediteranean
Sensibil la temperaturi scăzute, măslinul numără printre caracteristicile sale distinctive frugalitatea, rezistența la secetă și longevitatea. Măslinul este cultivat în agricultură pentru fructele sale care, după trecerea prin moară, rezulta acel ulei de masline, o parte fundamentală în pregătirea tuturor preparatelor din bucătăria mediteraneană.
Sursă de vitamine, săruri minerale și fibre, măslinul furnizează acid oleic, în timp ce frunzele și fructele sunt folosite nu doar în sectorul alimentar, ci și în cosmetică și farmacie. Lemnul său este foarte căutat și este folosit în confectionarea de dulapuri pentru calitatea, granulația și duritatea sa.
Nu se poate nega, datorită numeroaselor sale proprietăți și caracteristicilor sale particulare, măslinul este cu adevărat unul dintre vedetele climatului mediteranean. Măslinul este un vesnic verde ornamental, prin urmare potrivit ca plantă în ghiveci pentru decorarea caselor și grădinilor, precum și ca bonsai.
Originea și cultivarea măslinului
Măslinul are origini foarte străvechi: răspândit din cele mai vechi timpuri pe coastele sudice ale Asiei Mici, însă la greci, cei care i-au descoperit proprietățile benefice, s-a răspândit si cultivarea lui. De altfel, numele derivă și de la greci, transformat de latini în olea, de la care denumirea de măslin, parte din specia Olea europaea.
Cultivarea măslinului s-a concentrat istoric în țările mediteraneene, datorită climatului temperat, alcătuit din ierni blânde și veri calde. Printre principalii producători mondiali de măsline, pe lângă Italia, amintim și Spania, Grecia și Turcia. Datorită climatului favorabil, cultivarea măslinului s-a extins acum și în Africa de Sud, Australia, Argentina și California.
Ce măslin să plantezi
La nivel de cultură, clasificarea măslinului și a culturilor depinde de scopul recoltării, avem deci:
- producții de ulei: scopul principal este prelucrarea pentru extracția uleiului de măsline
- producții de masă: produsul principal sunt măslinele, prelucrate pentru consumul alimentar
- producții mixte: scopul principal este extracția uleiului de măsline, dar o parte din producție (de obicei de cea mai bună calitate) este destinată consumului de masă.
Caracteristicile fizice ale diferitelor soiuri nu prezintă diferențe majore între diferitele specii și, prin urmare, nu sunt ușor de identificat.
Măslinul este o plantă veșnic verde, cu creștere lentă, foarte rezistentă (sunt plante foarte vechi, chiar de secole!). Tulpina plantei are o scoarță închisă, cenușie, lemnul ei este foarte valoros.
Ramurile se dezvoltă perpendicular pe tulpină, coroana tinde deci să fie mai degrabă mărită, cu toate acestea copacii pot atinge înălțimi de peste 15 metri. Frunzele au o formă alungită, partea inferioară este moale și de culoare argintie, cea superioară este verde închis. Înflorirea are loc în ciorchini, în lunile de primăvară. Ulterior, se dezvoltă fructul, mic și de formă rotundă sau ovală, compus dintr-o parte cărnoasă, pulpa, și o sămânță sau sâmbure in interior.
Producerea fructelor măslinului
Culoarea fructului se schimbă în funcție de maturitate: este verde când este necopt, negru-violet când este complet copt. Recoltarea măslinelor are loc în general la sfârșitul toamnei. Curiozitățile și întrebările multora se concentrează cu siguranță pe această temă:
- La ce vârstă măslinul produce măsline ?
- Măslinul produce măsline în fiecare an ?
Măslinul începe în general să producă fructe după aproximativ 3-4 ani. La inceput este vorba de o productie modesta, care totusi creste odata cu cresterea copacului si dupa aproximativ 9-10 ani planta ajunge la deplina dezvoltare. În medie, un măslin produce de la 15 până la 40 kg de măsline, în timp ce pentru o plantă crescută în ghivece este de aproximativ 2 kg. Are un an de producție majoră și un an de odihnă, cu producție mai mică, limitată. În funcție de unele caracteristici, precum varietatea plantelor, tipul de sol, climatul, tăierea, dar și zona și tradițiile specifice, recoltarea poate avea loc la fiecare 2 ani.
Varietate de măslini
Deși soiurile de plante disponibile sunt practic infinite (în multe cazuri același tip poate avea chiar si denumiri diferite în zone geografice sau provincii învecinate), în același mod specificațiile și randamentul aceluiași tip de măslin pot varia de la un loc la altul, în funcție de caracteristicile zonei de cultivare.
Alegerea tipului de cultivat în ghivece sau în grădină depinde deci nu numai de scopul cultivării măslinului, ci și de caracteristicile însași ale zonei de cultivare.
Odată ce soiul preferat a fost identificat, cultivarea măslinului poate începe de la sâmburul fructulu. În acest caz este indicat să aveți multă răbdare deoarece este un proces lung: de fapt, este nevoie de cel puțin 2 luni pentru ca sămânța unei măsline proaspete, culese direct din pom, să germineze. Fructele pe care le găsim în supermarket au fost deja tratate pentru consum, așa că semințele lor nu mai sunt potrivite pentru acest scop.
Dacă, în schimb, dorim să cumpărăm planta, prețul unui măslin în ghiveci poate varia în funcție de soi, vârstă și tip: vă recomandăm să alegeți un măslin deja dezvoltat, cu o înălțime de aproximativ 1 – 1,5 metri, al cărui cost este în general între 10 și 40 €.
Cum să ai grijă de un măslin în ghiveci
Cultivarea lui este foarte simplă:
- măslinul preferă o expunere însorită, prin urmare în sudul grădinii tale va fi bine;
- are nevoie de udare regulată: vara pot fi suficient udati de câteva ori pe săptămână.
Atenție la apa stătătoare: măslinul într-un ghiveci tolerează mai bine seceta decât apa în exces, așa că cel mai bine este să nu exagerați!
Pe timpul iernii, măslinii se tem de îngheț: pe lângă suspendarea irigațiilor, este indicat, dacă este posibil, să îi mutați în zonele adăpostite ale grădinii, sau să protejați rădăcinile și frunzele acoperindu-le cu mulci sau foi speciale ori capace din material nețesut.
Tăierea măslinului
Cum să tăiați un măslin? Tăierea are loc primăvara devreme și, pe lângă faptul că permite controlul creșterii pomilor, joacă un rol fundamental în producția de măsline pentru sezonul următor. Se folosește pentru îndepărtarea frunzelor și ramurilor uscate, garantând lumină și aer în centrul coroanei; la plantele tinere și în faza de creștere este mai bine să nu exagerați și să vă limitați doar la ramurile mai lungi.
Când începi să vezi rădăcini răsărind din ghiveci sau planta și-a încetinit rata de creștere, este timpul să o transplantezi într-un ghiveci mai mare. In general, transplantarea se recomanda primavara sau toamna, la fiecare 2 sau 3 ani pentru plantele aflate in faza de crestere: asezati perlit pe fundul ghiveciului pentru a facilita drenajul, apoi folositi pamant universal la care adaugati un amestec de turba si nisip. Intre sfarsitul iernii si inceputul primaverii este indicat sa se fertilizeze maslinul in ghiveci folosind un ingrasamant bogat in fosfor, potasiu si azot, pentru a asigura elementele necesare cresterii si dezvoltarii maslinelor.
Plantarea măslinilor în grădină
Pentru cei care doresc să cultive măslinul în pământ, în propria grădină, solul ideal rămâne argilos și calcaros, dar este totuși o plantă care se adaptează la toate tipurile de soluri, chiar și la cele stâncoase.
Cel mai bun moment pentru a crește măslinul este între toamnă și începutul primăverii: este important să se asigure drenajul corect al rădăcinilor și să se evite excesele și stagnarea apei prin adăugarea de material de drenaj la fund înainte de a poziționa planta, îngrășământul și solul. Distanța considerată în general între plantă și plantă este de aproximativ 7 metri: în acest fel plantele se vor putea dezvolta și crește liber, în același timp se va garanta spațiul necesar procesării, chiar și atunci când se folosesc vehicule agricole.
Bolile măslinilor
Deși este un arbore foarte rezistent, chiar și măslinul din ghivece sau din grădină poate fi supus bolilor și paraziților. Printre cele mai frecvente amintim:
- Coșenila: atacă frunzele, care se usucă și apoi cad
- Ochiul de păun: tot în acest caz apare în principal pe frunze, cu pete circulare întunecate
- Musca măslinelor: larvele sale amenință producția de măsline
- Xylella: este o bacterie care provoaca deshidratarea plantei